"Cât te mai iubesc este povestea lui Montse Cambra, o femeie de patruzeci de ani, a cărei viaţă ia o turnură neaşteptată odată cu decizia de a pleca în Sahara Spaniolă, în speranţa de a-şi regăsi prima iubire. Călătoria în spaţiul deopotrivă aspru şi fascinant al deşertului se transformă într-o aventură a redescoperirii sinelui"
Acum cativa ani am plecat in desert. Cautam o oaza, plasa mea de siguranta, verdele de care aveam nevoie in infernul arid. aveam in minte un chip, un nas si o gura familiare, pe care le sarutam mereu. In trecut, in vise. 8 case si 5 familii mai tarziu am aflat un alt tip de religie si noi combinatii de mancaruri.
cand pleci in cautarea a ceva anume risti ca, pe langa o maxima dezamagire, sa razi mult si sa dai buzna (sau invers) peste ceva abominabil de fermecator. ca sa fiu mai "precisa", peste TOT.
Iubirea, ca act de creatie, este complexa, inepuizabila si cumva... mereu surprinzatoare.
Deci, plec eu in desert: orizont in flacari, aer pastos, pe piele tepi si ochii tulburi. Fara harta, ma ghidam dupa mirosuri. Cautam ceva ce stiam si fara de care credeam ca voi muri. Am incercat retete, variante si propuneri. Am sters urmele si le-am refacut. ce tampita!
serile reci si goale le petreceam in scris. "Voi publica o carte", imi spuneam.
Cat te mai iubesc, iubire! credeam ca asa e ea: cu un singur chip. inaintam cu teama, simteam cum ma ususc, cum mananc cactusi dimineata si seara si cum pasari rapitoare joaca "tara tara vrem ostasi" cu mine.
Sincera sa fiu, nu prea mi-a iesit afacerea. Adica prima iubire nu am mai gasit-o si bine-am facut. Am regasit parti din mine de care nu-mi vorbise nimeni si o oaza atat de aparte incat ma rog sa nu fie miraj. a fost un drum pe care l-as mai face inca o data, fara regrete. A fost desert si va mai fi. Cat te-am mai iubit pe tine, cat am ajuns sa ma iubesc si cum il voi iubi pe el!
vineri, decembrie 12, 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu