ea alba. el negru.
ea romanca, el african.
ea scrie, el citeste.
el o vrea, ea il doreste.
ea "buna dimineata", el "somn usor".
ea matura, el copil.
ea canta, el manaca.
el o cere, ea zice da.
amandoi suntem noi, ea si el sunt voi, impreuna devin ei.
despre care cantam, inventam sarbatori si ciocnim pahare de sampanie.
ea si el, eterna si fascinanta hrana vie.
luni, decembrie 22, 2008
lolita mea... blestemul meu
m-am uitat pe furish intr-un suflet de nimfeta: ce savoare are copilaria pe sfarsite! am dus-o in camera mea si am invatat-o un cantec. i-am spus ca sunt travestit si ca ma rog unui zeu renumit care canta la chitara. m-a privit inocenta si imi doream s-o patrund. i-am spus sa taca... nu-i fac nimic. nu am taria.
am desfacut rapid o portocala si, in timp ce ea saliva, mi-am ras barba deasa si m-am dat cu lipgloss. am sarutat coaja in timp ce manca in graba, cu pofta, portocala mea.
a ras. eu am ranjit. stiam ce o asteapta. dansa cu stangacia ei de nimfeta si imi era draga. am luat-o de mana si am strans-o bine. o senzatie ciudata m-a cuprins. eram funcky, kinky si nastrushnic. eram exaltat, excitat si exasperat de ea.
nu o mai suportam.
nu mai puteam tine secretul in mine, vroiam sa spun ce simteam pentru ea. vroiam sa ma eliberez de sentimentele ilegale, sa intru acolo unde nimeni nu mai fusese, in mintea ei, in haosul care era nimfeta de langa mine. pe poarta catre ea as fi jubilat de fericire, de anticiparea acelei senzatii de cald si as fi zis: acum ca am pacatuit, mai vreau o data.
am desfacut rapid o portocala si, in timp ce ea saliva, mi-am ras barba deasa si m-am dat cu lipgloss. am sarutat coaja in timp ce manca in graba, cu pofta, portocala mea.
a ras. eu am ranjit. stiam ce o asteapta. dansa cu stangacia ei de nimfeta si imi era draga. am luat-o de mana si am strans-o bine. o senzatie ciudata m-a cuprins. eram funcky, kinky si nastrushnic. eram exaltat, excitat si exasperat de ea.
nu o mai suportam.
nu mai puteam tine secretul in mine, vroiam sa spun ce simteam pentru ea. vroiam sa ma eliberez de sentimentele ilegale, sa intru acolo unde nimeni nu mai fusese, in mintea ei, in haosul care era nimfeta de langa mine. pe poarta catre ea as fi jubilat de fericire, de anticiparea acelei senzatii de cald si as fi zis: acum ca am pacatuit, mai vreau o data.
intre doua emisfere
un trup uscat pe care dorm porcii:
sunt mici, dar flamanzi
o palma in care se citeste viata:
e aspra, dar curata.
o amenintare pentru sufletul tau plapand:
e dura, dar necesara
un anotimp aparte:
e obscen de dorit, dar necunoscut.
o fata, un baiat, moartea, nasterea.
o femeie, un barbat, zambetul, lacrima.
o batrana, un mosneag, adevarul, dreptatea.
sunt mici, dar flamanzi
o palma in care se citeste viata:
e aspra, dar curata.
o amenintare pentru sufletul tau plapand:
e dura, dar necesara
un anotimp aparte:
e obscen de dorit, dar necunoscut.
o fata, un baiat, moartea, nasterea.
o femeie, un barbat, zambetul, lacrima.
o batrana, un mosneag, adevarul, dreptatea.
draga internetule,
acum ceva timp am scris ceva despre prostitutia sociala. despre cum multa lumea vrea sa faca, sa dreaga, sa scrie, sa fie prezenta, sa-si arate personalitatea debordanta bla bla bla.
draga internetule,
mi-e mila de tine. tu atotstiutor, "atotiprimitor" intre sistemele tale de operare. Oh tu, internetule, care suporti zilnic atatea accesari si razi cand click-urile noastre te gadila, mi-e mila de tine.
draga www,
spune-mi, te rog, cum este posibil ca mase intregi sa te aiba? cum te lasi desenat, mazgalit si umplut de toate tampeniile posibile si imposibile? astepti oare si tu, asemeni bibliotecii din alexandria, o zi de joi in care sa te eliberezi?
daca as fi in locul tau as incepe de pe acum. si, cu riscul ca acest blog sa nu mai existe..., as matura toata prostia. as sterge nimicurile si prostia celor multi. commenturile si inregistrarile celor de-un fel, pe principiul daca-doi-sunt-la-fel-unul-este-in-plus.
nu sunt o fana a ta, caci daca ar fi.. s-ar click-ui, dar, dragul meu internet, cum poti suporta atata prostie? mi-e mila de tine... semeni cu un duamne duamne artificial care asculta rugile noastre cele multe si care ne accepta sa ne maimutzarim cum stim noi mai ridicol.
nu ma pot abtine cand vad lumea teribil de goala, de infantila, de cretina, cand vad atatea tampite carora inca le gurg balele la gura si atatia dementi care inca fac pipi in pat... toti scriu, toti stiu, toti posteaza, toti comenteaza, toti sunt calare, nimeni pe jos, toti sunt "cool hunteri" si generatori de trafic. esti o mare oglindire a lumii noastre, una artificiala, imateriala, in care se aduna zilnic "experientele noastre" si de care rad, pentru care plang si in care traiesc.
cu stima si respect (la fel de imaterial),
zathing
draga internetule,
mi-e mila de tine. tu atotstiutor, "atotiprimitor" intre sistemele tale de operare. Oh tu, internetule, care suporti zilnic atatea accesari si razi cand click-urile noastre te gadila, mi-e mila de tine.
draga www,
spune-mi, te rog, cum este posibil ca mase intregi sa te aiba? cum te lasi desenat, mazgalit si umplut de toate tampeniile posibile si imposibile? astepti oare si tu, asemeni bibliotecii din alexandria, o zi de joi in care sa te eliberezi?
daca as fi in locul tau as incepe de pe acum. si, cu riscul ca acest blog sa nu mai existe..., as matura toata prostia. as sterge nimicurile si prostia celor multi. commenturile si inregistrarile celor de-un fel, pe principiul daca-doi-sunt-la-fel-unul-este-in-plus.
nu sunt o fana a ta, caci daca ar fi.. s-ar click-ui, dar, dragul meu internet, cum poti suporta atata prostie? mi-e mila de tine... semeni cu un duamne duamne artificial care asculta rugile noastre cele multe si care ne accepta sa ne maimutzarim cum stim noi mai ridicol.
nu ma pot abtine cand vad lumea teribil de goala, de infantila, de cretina, cand vad atatea tampite carora inca le gurg balele la gura si atatia dementi care inca fac pipi in pat... toti scriu, toti stiu, toti posteaza, toti comenteaza, toti sunt calare, nimeni pe jos, toti sunt "cool hunteri" si generatori de trafic. esti o mare oglindire a lumii noastre, una artificiala, imateriala, in care se aduna zilnic "experientele noastre" si de care rad, pentru care plang si in care traiesc.
cu stima si respect (la fel de imaterial),
zathing
duminică, decembrie 21, 2008
pentru tine
pentru rude vechi si noi, pentru prieteni probati si prieteni pe care inca nu i-ai cunoscut, pentru melodii pe care le stii de dinafara si pentru melodii care nu iti plac, pentru sarmale si tuica fiarta si pentru sushi, pentru locuri care iti trezesc amintiri si pentru cele in care inca nu ai fost, pentru profesii pe care nu le vei avea si pentru cea pentru care te-ai pregatit, pentru prima carte pe care ai citit-o si pentru cele care inca zac in biblioteca, pentru mama pe care o ai si pentru tatal pe care l-ai pierdut, pentru zambete false si pentru momente in care ai ras cu lacrimi, pentru "Ardeias" si pentru "London", pentru iubiri alese si pentru cele pe care le-ai uitat, pentru telenovele si filme pe care nu le stii dupa nume, pentru cei care te imita si pentru cei pe care ii numesti mentori, pentru injuraturi si pentru cuvinte alese pe care nu ti le-a zis nimeni, pentru verigheta de craciun si pentru inelul pe care ti-l doresti, pentru toti anii care au trecut si cei care poate vor mai veni, pentru mos craciun si pentru cadourile care nu te asteapta, pentru tot ce e vechi si pentru tot ce ramane nou.
vineri, decembrie 19, 2008
ne..fe..hhh
Rose s-a trezit capiata de somn. dupa cateva pahare de Absolut (da, parca doar cateva au fost...sau asa isi planificase) si-a aruncat ceasul Police sub bradul incarcat. In camera era o lumina difuza, iar sosetele ei Golden Point ii imbracau mainile cremuite bine.
ca de obicei, si-a inundat capul in alcool. asa fac fetele "bune". asa fac fetele "de treaba". asa fac fetele "misto".
parul carliontat l-a indreptat cu placa timp de doua ore cu o seara inainte. si-a pus rochia noua Manoush si, pe dedesupt sutienul Etam cu dantela alba.
"fara chiloti in seara asta", a hotarat. Acum rujul ii disparuse. stralucirea de manechinuita disparuse si ea. Rose era acum o fata proasta, mahmura, porno in esenta, dar, mai grav, neincercata. de nimeni.
seara fusese un esec total. desi pastilele erau dintre cele mai scumpe...desi mari mari a fost din plin si votca Absolut din plin... ea n-a combinat nimic. nici macar pe baiatul ala de la Poli, anul I. ala slabanog, virgin cu siguranta, cu care nu vrea nimeni sa faca sex. nici macar el n-a vrut sa faca sex cu ea.
to be continued......
ca de obicei, si-a inundat capul in alcool. asa fac fetele "bune". asa fac fetele "de treaba". asa fac fetele "misto".
parul carliontat l-a indreptat cu placa timp de doua ore cu o seara inainte. si-a pus rochia noua Manoush si, pe dedesupt sutienul Etam cu dantela alba.
"fara chiloti in seara asta", a hotarat. Acum rujul ii disparuse. stralucirea de manechinuita disparuse si ea. Rose era acum o fata proasta, mahmura, porno in esenta, dar, mai grav, neincercata. de nimeni.
seara fusese un esec total. desi pastilele erau dintre cele mai scumpe...desi mari mari a fost din plin si votca Absolut din plin... ea n-a combinat nimic. nici macar pe baiatul ala de la Poli, anul I. ala slabanog, virgin cu siguranta, cu care nu vrea nimeni sa faca sex. nici macar el n-a vrut sa faca sex cu ea.
to be continued......
de sus in jos .... in spirala
pentru mine anii sunt asezati in spirala. o spirala ascendenta.
daca ma uit in jos, de acum, de unde ma aflu (cercul lui 2008), ma cam ia ameteala. in jos e prapastie si intamplarile din primele randuri le pot vedea cu lupa. a mintii, binenteles. sunt imagini prafuite si neclare, fara miros si caldura prezentului. am senzatia ca, in ce priveste amintirile noastre, devenim miopi. mijim ochii, ne incordam creierul sa pac si puf o amintire. dar neclara...
2008 a fost segmentat. nu a avut aceeasi culoare si nici textura. a fost negru, apoi gri carbune, s-a intrepatruns mult albastru.... apoi a curs roz, roz trandafiriu si rosu. vara a fost violeta si, la apus de soare, totul ardea. noaptea era fara stele si nimic nu lumina trotuarele. toamna s-a ivit verdele, crud si umed. apoi verdele s-a uscat. a aparut portocaliul anxios, cu scarba si plansete. s-a facut galben, un galben din ce in ce mai ocru. un rosu bordeaux a navalit peste noiembrie si iata-ne, la sfarsit de an... totul va fi alb. ca peisajele de iarna. cliseu. cliseu. cliseu.
n-am dat jos de pe spirala nici o intamplare. ma gandesc ca este loc suficient pentru tot ce am trait pana acum. au fost momente in care am stat in cumpana cu gandul necurat. imi aminteam de Joel in "The eternal sunshine of the spotless mind" cand il intreba pe Howard: "Is there any risk of brain damage?" si el raspundea: "Well, technically speaking, the operation is brain damage, but it's on a par with a night of heavy drinking. Nothing you'll miss".
Desi de multe ori era mai simplu asa, nu prea imi convine... nu stii niciodata cand o sa ai nevoie de amintirea cutare. nenorocita cum e, dureroasa, pe alocuri penibila, jenanta, derizorie, in care ti-e rusine de tine.. etc, e a ta si numai a ta. sunt practic singurele lucruri pe care le faci tu, cu totul, si pe care doar tu le gestionezi. sunt mostenirea ta spirituala, care, oricat de imposibil ar parea, te inalta mai mult decat te coboara.
realitatea, cuvant abstract si indefinibil, se schimba de la un moment la altul, de la o luna la alta. cu titlul de prezent, orice traiesti in graba si neatent, tumultuos sau parcimonios, se aseaza cuminte pe spirala ta. toate la timpul lor.
crezi sau nu, ordinea e exact asa cum trebuie sa fie... si daca iti pui repede o pereche de ochelari si te uiti in jos ... ai sa vezi ca in haosul realitatilor de demult este o ordine perfecta, presetata.
daca ma uit in jos, de acum, de unde ma aflu (cercul lui 2008), ma cam ia ameteala. in jos e prapastie si intamplarile din primele randuri le pot vedea cu lupa. a mintii, binenteles. sunt imagini prafuite si neclare, fara miros si caldura prezentului. am senzatia ca, in ce priveste amintirile noastre, devenim miopi. mijim ochii, ne incordam creierul sa pac si puf o amintire. dar neclara...
2008 a fost segmentat. nu a avut aceeasi culoare si nici textura. a fost negru, apoi gri carbune, s-a intrepatruns mult albastru.... apoi a curs roz, roz trandafiriu si rosu. vara a fost violeta si, la apus de soare, totul ardea. noaptea era fara stele si nimic nu lumina trotuarele. toamna s-a ivit verdele, crud si umed. apoi verdele s-a uscat. a aparut portocaliul anxios, cu scarba si plansete. s-a facut galben, un galben din ce in ce mai ocru. un rosu bordeaux a navalit peste noiembrie si iata-ne, la sfarsit de an... totul va fi alb. ca peisajele de iarna. cliseu. cliseu. cliseu.
n-am dat jos de pe spirala nici o intamplare. ma gandesc ca este loc suficient pentru tot ce am trait pana acum. au fost momente in care am stat in cumpana cu gandul necurat. imi aminteam de Joel in "The eternal sunshine of the spotless mind" cand il intreba pe Howard: "Is there any risk of brain damage?" si el raspundea: "Well, technically speaking, the operation is brain damage, but it's on a par with a night of heavy drinking. Nothing you'll miss".
Desi de multe ori era mai simplu asa, nu prea imi convine... nu stii niciodata cand o sa ai nevoie de amintirea cutare. nenorocita cum e, dureroasa, pe alocuri penibila, jenanta, derizorie, in care ti-e rusine de tine.. etc, e a ta si numai a ta. sunt practic singurele lucruri pe care le faci tu, cu totul, si pe care doar tu le gestionezi. sunt mostenirea ta spirituala, care, oricat de imposibil ar parea, te inalta mai mult decat te coboara.
realitatea, cuvant abstract si indefinibil, se schimba de la un moment la altul, de la o luna la alta. cu titlul de prezent, orice traiesti in graba si neatent, tumultuos sau parcimonios, se aseaza cuminte pe spirala ta. toate la timpul lor.
crezi sau nu, ordinea e exact asa cum trebuie sa fie... si daca iti pui repede o pereche de ochelari si te uiti in jos ... ai sa vezi ca in haosul realitatilor de demult este o ordine perfecta, presetata.
marți, decembrie 16, 2008
boring... mi-e lene sa il scriu
Chiar si site-ul s-a blocat de plictiseala. Nu-i decat plictiseala.
Ma plictisesc teribil: casc si ochii mi se umezesc. Imi intind oasele si as vrea sa ma intind in pat mai degraba.
Nu am chef de nimic. imi amintesc momentele in care ceva ma motiva, imi antrena sinapsele si, mai mult decat orice, cand cineva avea incredere in mine. Imi amintesc de vizite regionale, de summituri de publicitate, de strategii de brand, de sedinte cu tupeu, de creativitate, de munca!
Simt ca mi-a amortit creierul, ca nu mai pot gandi, ca sunt inutila si searbada. ca n-am haz si ca nu ma intereseaza actualitatea. ma intristeaza nimicul pe care il fac si faptul ca nimeni nu ma baga in seama. nici nu vreau sa ma bage. totul e pe principiul "zici si tu ceva ca sa avem ce sa reprosam?"
nu e haos, nu e agitatie, nu e nimeni cu zambetul pe buze, toata suflarea trista, mi-e lehamite. sedintele sunt trase de par si nimeni nu vrea nimic. as vrea sa dorm si sa fie din nou alta data.
Ma plictisesc teribil: casc si ochii mi se umezesc. Imi intind oasele si as vrea sa ma intind in pat mai degraba.
Nu am chef de nimic. imi amintesc momentele in care ceva ma motiva, imi antrena sinapsele si, mai mult decat orice, cand cineva avea incredere in mine. Imi amintesc de vizite regionale, de summituri de publicitate, de strategii de brand, de sedinte cu tupeu, de creativitate, de munca!
Simt ca mi-a amortit creierul, ca nu mai pot gandi, ca sunt inutila si searbada. ca n-am haz si ca nu ma intereseaza actualitatea. ma intristeaza nimicul pe care il fac si faptul ca nimeni nu ma baga in seama. nici nu vreau sa ma bage. totul e pe principiul "zici si tu ceva ca sa avem ce sa reprosam?"
nu e haos, nu e agitatie, nu e nimeni cu zambetul pe buze, toata suflarea trista, mi-e lehamite. sedintele sunt trase de par si nimeni nu vrea nimic. as vrea sa dorm si sa fie din nou alta data.
vineri, decembrie 12, 2008
Blocaj in trafic arid
"Cât te mai iubesc este povestea lui Montse Cambra, o femeie de patruzeci de ani, a cărei viaţă ia o turnură neaşteptată odată cu decizia de a pleca în Sahara Spaniolă, în speranţa de a-şi regăsi prima iubire. Călătoria în spaţiul deopotrivă aspru şi fascinant al deşertului se transformă într-o aventură a redescoperirii sinelui"
Acum cativa ani am plecat in desert. Cautam o oaza, plasa mea de siguranta, verdele de care aveam nevoie in infernul arid. aveam in minte un chip, un nas si o gura familiare, pe care le sarutam mereu. In trecut, in vise. 8 case si 5 familii mai tarziu am aflat un alt tip de religie si noi combinatii de mancaruri.
cand pleci in cautarea a ceva anume risti ca, pe langa o maxima dezamagire, sa razi mult si sa dai buzna (sau invers) peste ceva abominabil de fermecator. ca sa fiu mai "precisa", peste TOT.
Iubirea, ca act de creatie, este complexa, inepuizabila si cumva... mereu surprinzatoare.
Deci, plec eu in desert: orizont in flacari, aer pastos, pe piele tepi si ochii tulburi. Fara harta, ma ghidam dupa mirosuri. Cautam ceva ce stiam si fara de care credeam ca voi muri. Am incercat retete, variante si propuneri. Am sters urmele si le-am refacut. ce tampita!
serile reci si goale le petreceam in scris. "Voi publica o carte", imi spuneam.
Cat te mai iubesc, iubire! credeam ca asa e ea: cu un singur chip. inaintam cu teama, simteam cum ma ususc, cum mananc cactusi dimineata si seara si cum pasari rapitoare joaca "tara tara vrem ostasi" cu mine.
Sincera sa fiu, nu prea mi-a iesit afacerea. Adica prima iubire nu am mai gasit-o si bine-am facut. Am regasit parti din mine de care nu-mi vorbise nimeni si o oaza atat de aparte incat ma rog sa nu fie miraj. a fost un drum pe care l-as mai face inca o data, fara regrete. A fost desert si va mai fi. Cat te-am mai iubit pe tine, cat am ajuns sa ma iubesc si cum il voi iubi pe el!
Acum cativa ani am plecat in desert. Cautam o oaza, plasa mea de siguranta, verdele de care aveam nevoie in infernul arid. aveam in minte un chip, un nas si o gura familiare, pe care le sarutam mereu. In trecut, in vise. 8 case si 5 familii mai tarziu am aflat un alt tip de religie si noi combinatii de mancaruri.
cand pleci in cautarea a ceva anume risti ca, pe langa o maxima dezamagire, sa razi mult si sa dai buzna (sau invers) peste ceva abominabil de fermecator. ca sa fiu mai "precisa", peste TOT.
Iubirea, ca act de creatie, este complexa, inepuizabila si cumva... mereu surprinzatoare.
Deci, plec eu in desert: orizont in flacari, aer pastos, pe piele tepi si ochii tulburi. Fara harta, ma ghidam dupa mirosuri. Cautam ceva ce stiam si fara de care credeam ca voi muri. Am incercat retete, variante si propuneri. Am sters urmele si le-am refacut. ce tampita!
serile reci si goale le petreceam in scris. "Voi publica o carte", imi spuneam.
Cat te mai iubesc, iubire! credeam ca asa e ea: cu un singur chip. inaintam cu teama, simteam cum ma ususc, cum mananc cactusi dimineata si seara si cum pasari rapitoare joaca "tara tara vrem ostasi" cu mine.
Sincera sa fiu, nu prea mi-a iesit afacerea. Adica prima iubire nu am mai gasit-o si bine-am facut. Am regasit parti din mine de care nu-mi vorbise nimeni si o oaza atat de aparte incat ma rog sa nu fie miraj. a fost un drum pe care l-as mai face inca o data, fara regrete. A fost desert si va mai fi. Cat te-am mai iubit pe tine, cat am ajuns sa ma iubesc si cum il voi iubi pe el!
in nonsenso
si-au contopit creatia cu golul si s-a umplut. povestea lor e veche. de la prima umbra desenata. Iti mai amintesti? legenda primului print. Umbra lui, desenata in chip de amintire.
s-au plimbat alene... ca balena.... printre crengi de vita nobila si slugi posace. au luptat, au ucis un monstru si au inviat in sticla de Murano. captivi, au rupt bariera care ii strangea si s-au labartat.
ce viata! ce tupeu! ce dementa!
cata vraja! cate spume! cate scoici!
si-au prins degetele cu guta si danseaza ca papusile cu gandirea in asteptare.
nu-i poveste sa n-o stie si tablou sa nu il vada. poarta matasuri si bratari tribale si beau ulei de palmier.
ce senzatii! ce mirosuri! ce dezastru!
cat minune! ce umor! cum vibreaza!
s-au plimbat alene... ca balena.... printre crengi de vita nobila si slugi posace. au luptat, au ucis un monstru si au inviat in sticla de Murano. captivi, au rupt bariera care ii strangea si s-au labartat.
ce viata! ce tupeu! ce dementa!
cata vraja! cate spume! cate scoici!
si-au prins degetele cu guta si danseaza ca papusile cu gandirea in asteptare.
nu-i poveste sa n-o stie si tablou sa nu il vada. poarta matasuri si bratari tribale si beau ulei de palmier.
ce senzatii! ce mirosuri! ce dezastru!
cat minune! ce umor! cum vibreaza!
verdict: noi!
suspecteaza-ma de crima, de incest si prostitutie.
alimenteaza-ma cu droguri, cu tigari si mult alcool.
spune-mi ca eu, ca tu, ca noi.
fa un barter, sa fim chit
si contureaza o strategie sa fim profi.
suspecteaza-ma de umbre, de furturi si dezastre.
alimenteaza-ma cu filme, cu detalii si cuvinte.
fa un salt, sa fim aproape
si viseaza, ca si mine, la acum.
alimenteaza-ma cu droguri, cu tigari si mult alcool.
spune-mi ca eu, ca tu, ca noi.
fa un barter, sa fim chit
si contureaza o strategie sa fim profi.
suspecteaza-ma de umbre, de furturi si dezastre.
alimenteaza-ma cu filme, cu detalii si cuvinte.
fa un salt, sa fim aproape
si viseaza, ca si mine, la acum.
Love Letter of a Great Man
"de ce ma vrei?"
"ca sa plangem impreuna asa cum facem acum."
Daca Love Letters of Great Men ar exista cu adevarat... as adauga-o pe a mea. O primesc zilnic, e scrisa constant, ma implineste, imi arde sufletul, da dependenta, ma intareste, dar, inainte de toate, ma face fericita.
"Be calm, only by a calm consideration of our existence can we achieve our purpose to live together - Be calm - love me - today - yesterday - what tearful longings for you - you - you - my life - my all - farewell. Oh continue to love me - never misjudge the most faithful heart of your beloved.
ever thine
ever mine
ever ours"
Beethoven
"ca sa plangem impreuna asa cum facem acum."
Daca Love Letters of Great Men ar exista cu adevarat... as adauga-o pe a mea. O primesc zilnic, e scrisa constant, ma implineste, imi arde sufletul, da dependenta, ma intareste, dar, inainte de toate, ma face fericita.
"Be calm, only by a calm consideration of our existence can we achieve our purpose to live together - Be calm - love me - today - yesterday - what tearful longings for you - you - you - my life - my all - farewell. Oh continue to love me - never misjudge the most faithful heart of your beloved.
ever thine
ever mine
ever ours"
Beethoven
joi, decembrie 11, 2008
Idei de bejenie
intind o mana si apas butonul de la alarma. Intotdeauna sunt doua variante: anulati sau stop. reusesc cu greu, in fiecare dimineata, sa deschid un ochi, macar unul care vede, pentru a ma asigura ca apas anulati.
doar cinci minute. atat. ma voi trezi apoi si-mi voi calca ceva pentru serviciu.
e cald si perna e pufoasa. ca o paine calda de la brutarie. ma uit cu ochii mintii in camera de idei. ce sa aleg? ce sa aleg? as vrea ceva mov - am auzit ca e trendy, dar facut din ape. Parca as merge pe ceva clasic si totusi tipator. Ma relaxez. Respir pret de doua extrasistole si incepe dansul.
Un pas inainte: cozi de dinozauri maraie ceva ordine unor corcituri de plante. nici macar nu sunt plante. pari zei antropomorfizati, renegati si pedepsiti.
Doi pasi inapoi: trei veverite lila rad de un castor batran. i-a cazut un dinte si e senil. ma privesc ciudat ... de parca as fi diluat.
ce senzatie! am mainile moi si imi curge nasul. incerc sa-ti prind mana, dar imi aluneca....
pleci prea repede si nu te pot avea...
Un pas inainte: o padure ecuatoriala in care isi fac casa trei termite. una e perversa si joaca barbut. Ma intreb daca ma lasa sa joc si eu.
Doi pasi inapoi: un eschimos isi ascute unghiile de la picioare. Pe fata ii shade un zambet tamp. pare prost. Genul care nu stie ce culoare are soarele.
Alarma imi bate la ureche: anulati sau stop?
Ok, ma decid: as mai face trei pasi in lumea ideilor.
doar cinci minute. atat. ma voi trezi apoi si-mi voi calca ceva pentru serviciu.
e cald si perna e pufoasa. ca o paine calda de la brutarie. ma uit cu ochii mintii in camera de idei. ce sa aleg? ce sa aleg? as vrea ceva mov - am auzit ca e trendy, dar facut din ape. Parca as merge pe ceva clasic si totusi tipator. Ma relaxez. Respir pret de doua extrasistole si incepe dansul.
Un pas inainte: cozi de dinozauri maraie ceva ordine unor corcituri de plante. nici macar nu sunt plante. pari zei antropomorfizati, renegati si pedepsiti.
Doi pasi inapoi: trei veverite lila rad de un castor batran. i-a cazut un dinte si e senil. ma privesc ciudat ... de parca as fi diluat.
ce senzatie! am mainile moi si imi curge nasul. incerc sa-ti prind mana, dar imi aluneca....
pleci prea repede si nu te pot avea...
Un pas inainte: o padure ecuatoriala in care isi fac casa trei termite. una e perversa si joaca barbut. Ma intreb daca ma lasa sa joc si eu.
Doi pasi inapoi: un eschimos isi ascute unghiile de la picioare. Pe fata ii shade un zambet tamp. pare prost. Genul care nu stie ce culoare are soarele.
Alarma imi bate la ureche: anulati sau stop?
Ok, ma decid: as mai face trei pasi in lumea ideilor.
marți, decembrie 09, 2008
"If Tomorrow Never Comes"
Sometimes late at night
I lie awake and watch her sleeping
She's lost in peaceful dreams
So I turn out the lights and lay there in the dark
And the thought crosses my mind
If I never wake up in the morning
Would she ever doubt the way I feel
About her in my heart
If tomorrow never comes
Will she know how much I loved her
Did I try in every way to show her every day
That she's my only one
And if my time on earth were through
And she must face the world without me
Is the love I gave her in the past
Gonna be enough to last
If tomorrow never comes
'Cause I've lost loved ones in my life
Who never knew how much I loved them
Now I live with the regret
That my true feelings for them never were revealed
So I made a promise to myself
To say each day how much she means to me
And avoid that circumstance
Where there's no second chance to tell her how I feel
If tomorrow never comes
Will she know how much I loved her
Did I try in every way to show her every day
That she's my only one
And if my time on earth were through
And she must face the world without me
Is the love I gave her in the past
Gonna be enough to last
If tomorrow never comes
So tell that someone that you love
Just what you're thinking of
If tomorrow never comes
I lie awake and watch her sleeping
She's lost in peaceful dreams
So I turn out the lights and lay there in the dark
And the thought crosses my mind
If I never wake up in the morning
Would she ever doubt the way I feel
About her in my heart
If tomorrow never comes
Will she know how much I loved her
Did I try in every way to show her every day
That she's my only one
And if my time on earth were through
And she must face the world without me
Is the love I gave her in the past
Gonna be enough to last
If tomorrow never comes
'Cause I've lost loved ones in my life
Who never knew how much I loved them
Now I live with the regret
That my true feelings for them never were revealed
So I made a promise to myself
To say each day how much she means to me
And avoid that circumstance
Where there's no second chance to tell her how I feel
If tomorrow never comes
Will she know how much I loved her
Did I try in every way to show her every day
That she's my only one
And if my time on earth were through
And she must face the world without me
Is the love I gave her in the past
Gonna be enough to last
If tomorrow never comes
So tell that someone that you love
Just what you're thinking of
If tomorrow never comes
luni, decembrie 08, 2008
am, n-am, vreau
am plans in toate felurile. din motive banale si din motive de gala.
am rabdat tristete. am acceptat umilinta. m-a sedus suferinta si mai vreau.
am visat moarte. vroiam scapare. din motive egoiste si din motive feministe.
am dormit in frig. am ras cu spasme. cu pieptul gol si sufletul in palma.
am fugit de flori in salt de ogar. din motive declarate si din motive ascunse.
am mancat mucegai. am strans din dinti. transfigurata si sedusa de foc.
am jucat v-ati ascunselea cu suflete neimplinite si acum plang. incet. pe ascuns. cu convulsii. ale sufletului care nu mai are pic de rabdare....
am rabdat tristete. am acceptat umilinta. m-a sedus suferinta si mai vreau.
am visat moarte. vroiam scapare. din motive egoiste si din motive feministe.
am dormit in frig. am ras cu spasme. cu pieptul gol si sufletul in palma.
am fugit de flori in salt de ogar. din motive declarate si din motive ascunse.
am mancat mucegai. am strans din dinti. transfigurata si sedusa de foc.
am jucat v-ati ascunselea cu suflete neimplinite si acum plang. incet. pe ascuns. cu convulsii. ale sufletului care nu mai are pic de rabdare....
ridica-te inima si canta
concert Gotan Project. Vizualul minunat. Auditivul in extaz. Ochii inchisi, gandul departe.
podea de lemn prafuita. semiobscur si rece. nici un sunet. liniste de cavou. intr-un moment in care o cometa taia calea lactee pasi curiosi s-au auzit pe podea.
pe podea sange. si inima bucati. rupta, roasa, strivita, stoarsa de vlaga, golita de sentimente. zace cu batai timide in asteptare.
muzica. acordeon si o vioara. un contrabas si o voce groasa. de femeie. ea canta. sangele se strange. inima se aduna. magia sunetului aduna zdrentele si le lipeste, stangaci, intr-o forma de para malaiatza.
precara legatura. inima vie. sunetul muzicii. cate un tango pentru fiecare, va rog!
sa cante muzica. sa mangaie prezentul. sa linisteasca trecutul. sa adoarma tristetea. sa bem fericire
podea de lemn prafuita. semiobscur si rece. nici un sunet. liniste de cavou. intr-un moment in care o cometa taia calea lactee pasi curiosi s-au auzit pe podea.
pe podea sange. si inima bucati. rupta, roasa, strivita, stoarsa de vlaga, golita de sentimente. zace cu batai timide in asteptare.
muzica. acordeon si o vioara. un contrabas si o voce groasa. de femeie. ea canta. sangele se strange. inima se aduna. magia sunetului aduna zdrentele si le lipeste, stangaci, intr-o forma de para malaiatza.
precara legatura. inima vie. sunetul muzicii. cate un tango pentru fiecare, va rog!
sa cante muzica. sa mangaie prezentul. sa linisteasca trecutul. sa adoarma tristetea. sa bem fericire
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
