marți, noiembrie 25, 2008

urat, dar adevarat

stii atunci cand iti doreai sa te intorci in timp si sa retraiesti totul asa cum stii acum ca ar trebui?

cand spuneai ca "daca as mai putea trai, macar o data tot ce a fost... m-ar implini si as sti sa fac sa ramana pentru totdeauna".

atunci iti inchideai ochii noaptea si incepeai sa-ti imaginezi. si repetai visul si a doua zi. si a treia zi. si inca o luna. apoi s-a facut un an. si traiai asa, cu speranta ca vei putea face ca totul sa fie foarte, foarte real.

iti mai amintesti cand ascultai aceleasi melodii de demult si mergeai in aceleasi locuri ca sa ai un cadru cat mai familiar? cand citai dintr-un mare explorator de suflete ca "omul este ceea ce se spune despre el"? atunci iti doreai sa ai ce spune despre tine, atunci ambitia ta il avea pe vino'n'coa

ti-a amortit sangele in vene si mintea ta e suspendata. incoerenta si se indreapta clar spre moarte clinica.
ti s-au uscat buzele si unghiile iti cad. visezi negru si cu el te invelesti....
citesti blesteme si faci glume in gand. te uiti in gol si din gura iti ies muste verzi.
mananci mucegaiuri si lingi peritii umezi dupa apa. ti-e sete si nu ai cu ce sa o stingi.
din suflet se scurge sange. saliva ta e acra si mucii tai prea multi.

iti mai amintesti cum era pe pamant? cand visai sa fii inger? iata... primeste ce ai sadit

2 comentarii:

Octavian-Andrei Brezean spunea...

moarte energiei deci. pai da nu e bine, acolo unde mai e pasiune mai e si sansa revitalizarii, altfel..moartea ei

:)

Mikey_15 Grade spunea...

e negru si pute