cand o femeie detine camasa

una din curiozitatile vietii de zi cu zi s-a ivit, simpatic si cat se poate de firesc, in discutia a doi prieteni. in timp ce -si updatau cunostintele in materie de ce-ai-mai-pus-la-cale-cat-eu-mi-am-vazut-de-treaba nastrushnicia si-a facut simtita prezenta.

camasa. doamnelor si domnilor, camasa!

dar nu oricum, ci camasa purtata de femei. *femeia in camasa este ca si dezbracata* a zis unul dintre ei. a continuat, explicand cum, si mai ales de ce, barbatii se simt atrasi de femeile in camasa.

este puterea seductiei accentuata prin opozitia masculin-feminin. este mixul de serios, clasic si elegant care atzatza gandurile celor slabi. femeia in camasa este barbatul implinit. un fel de androgin modern, slefuit uneori pana la extrem, o forta palpabila, care inspira teama.

contrar unor pareri, atat femeia, cat si barbatul... tind sa-si doreasca acest lucru. chiar si dupa o partida de sex, femeia, pentru a sublinia in ce directie s-a incheiat tranzactia, poarta camasa lui. si el e mandru de aceasta.
cucerirea redutei printr-un transfer emotional marcat de imbracarea camasii.
superfemeia atrage superbarbatul. pelerina, in final, o poarta ea.

camasa este un substantiv comun. ca substantiv. ca arma alba poate fi letala. poate distruge tinta printr-o deschidere de nasturi. prin simpla indicare a reliefului pielii unei frumoase purtatoare.

cand o femeie detine camasa nici o greseala nu trebuie sa intervina. ea va ramane in continuare purtatoare a bagajului personal ancestral. ea va ramane feminina, angelica, yet powerfull. receptorii senzualitatii aflati sub dominatie masulina sunt aliniati in batalioane, gata sa sfasie inamicul ale carui teritorii sunt malefic de fertile.

reactia e simpla. curiozitatea ramane. camasa e alba