unele dintre cele mai simpatice - si triste totodata - momente sunt, if u ask me, acele momente pe care le voi povesti mai in detaliu si pe care sunt sigura ca le-am trait cu tontii. sa va explic!
rememorati o relatie care nu a mers. din varii motive: el nu sta suficient de mult timp cu tine, ea are stari si stari - cu care nu esti in ton - el nu te ajuta sa "cresti", ea te inseala, e prea rece sau pur si simplu cand vorbeste i se aduna saliva in jurul gurii.
so relatia nu merge. n-a mers. in mod logic si normal incheiati socotelile, trageti obloanele ambasadelor, iesiti din lista de mess, schimbati Yala si alte masuri delicate, dar de urgenta.
cu toate acestea parca n-ati vrea sa se si anume termine chiar asa. fix in pom. ca aia salbaticii. totusi, daca stam bine sa cantarim aia parca nu e asa nasoala - o calitate doua o avea si ea. sa nu o lepadam zic. :))
asa ca mai azi, mai ieri decidem ca am vrea sa mentinem o relatie gen "amicitio-ocazionalo-n-am-ce-face-azi". si uite asa se incheaga ceva ce sub pretext de "relatie" nu prea reuseati sa ii dati context. treaba cu "iubito" si "dragule" si "pisoias aschilambic ce esti" si "creieras de vrabiutza ce ai" nu prea va iesea. dar acum e super ok. yes ma man, u can have it.
but, there comes a moment (in everybody's life) when, ce sa vezi, aveti a deep conversation. si el a stiut exact cand sa te pupe pe obraz si sa faca mutrita aceea dragalasa, iar ea, ea a fost cu adevarat feminina si ochii ei (so lame, so true) aveau in final ceva de spus. ideea e ca va intelegeti. e relaxat. minunat.
si pentru o fractiune de secunda - atat de fractiune ca parca nu mai e secunda, iti spui: "iote ce bine ne sta! imi place de noi asa."
exact!la asta ma refer.
acesta este momentul acela simpatic in care sunteti perfecti. si va este asa de drag unul de altul si nici unul nu tre' sa mai traga de conversatie pentru ca decurge de la sine. dar STOP
pentru ca imediat dupa iti dai seama ca nu are cum, ca sunt prea multe cele care nu va pot uni. si din nou revine sentimentul inutilitatii. a intalnirii voastre. a tot.
stiti amandoi ca nu se poate. ca nu va merge. ca e minciuna.
si e trist. stiu.
marți, noiembrie 06, 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
nu stiu cata minciuna e ...nu e!
pentru ca sentimentele sunt reale atat cat vrei si cand nu mai vrei preferi sa-ti spui ca a fost minciuna ce ai simtit...
am avut o relatie ca aceasta pe care o descrii si la final(un final cat se poate de final) a mai dat un telefon pe care nu-l mai asteptam de mult si mi-a zis ca se uita pe pereti si-si aminteste cum ne uitam la discovery si radeam de niste soricei...si acum stand in camera ,dupa 2 ani!,nu se putea gandi la altceva ... si-mi marturisea ca nu a mai folosit l'eau d'issey de cand nu se mai vede cu mine ca l-a terminat pe ala si nu a mai fost nimeni sa-i zica ca-i sade bine mirosind asa
acu privea sticla de dark blue si se gandea cum ar mirosi pe mine...
nu e minciuna ...e negare...si la un moment dat ...nu mai poti nega si dai telefoane la 12 noaptea
mai nashpa era daca nu-i raspundeam?
se putea minti ca n-a sunat niciodata...ca sa nu recunoasca ca n-am raspuns..
Ea e din familie buna, el din modesti muncitori
Ea, sclipitor de frumoasa, el sters si nebarbierit
Ea rebela si obraznica, el intelept si cuminte
Ea vulcanica , el calm
Ea New York, el Indonezia
Ea fitoasa, el relaxat
Ea saptamanal, el zilnic
Ea sex, el dragoste
Ea Badea, el Gheorghe
Ea Rush Hour, el The notebook
Ea agresiva, el tandru
Ea mare, el munte
Ea clubing, el intim
Ea mess, el mana in mana
Ea xx, el xy
Ea shik, el practic
AMANDOI PLOAIA
Mao Zedung zicea ca pentru a construi trebuie sa darami.
Eu zic ca pentru cladirea cuplului din otel trebuie sa ciobesti doua caractere de fier. Le topesti, ele se amesteca, si rezultatul e un aliaj perfect si indestructibil
Aceasta tema este pur si simplu fara pereche:), este foarte interesant pentru mine:P Bravo !! vreau sa mai vad in continuare discutii pe tema asta!
Trimiteți un comentariu