pentru mine anii sunt asezati in spirala. o spirala ascendenta.
daca ma uit in jos, de acum, de unde ma aflu (cercul lui 2008), ma cam ia ameteala. in jos e prapastie si intamplarile din primele randuri le pot vedea cu lupa. a mintii, binenteles. sunt imagini prafuite si neclare, fara miros si caldura prezentului. am senzatia ca, in ce priveste amintirile noastre, devenim miopi. mijim ochii, ne incordam creierul sa pac si puf o amintire. dar neclara...
2008 a fost segmentat. nu a avut aceeasi culoare si nici textura. a fost negru, apoi gri carbune, s-a intrepatruns mult albastru.... apoi a curs roz, roz trandafiriu si rosu. vara a fost violeta si, la apus de soare, totul ardea. noaptea era fara stele si nimic nu lumina trotuarele. toamna s-a ivit verdele, crud si umed. apoi verdele s-a uscat. a aparut portocaliul anxios, cu scarba si plansete. s-a facut galben, un galben din ce in ce mai ocru. un rosu bordeaux a navalit peste noiembrie si iata-ne, la sfarsit de an... totul va fi alb. ca peisajele de iarna. cliseu. cliseu. cliseu.
n-am dat jos de pe spirala nici o intamplare. ma gandesc ca este loc suficient pentru tot ce am trait pana acum. au fost momente in care am stat in cumpana cu gandul necurat. imi aminteam de Joel in "The eternal sunshine of the spotless mind" cand il intreba pe Howard: "Is there any risk of brain damage?" si el raspundea: "Well, technically speaking, the operation is brain damage, but it's on a par with a night of heavy drinking. Nothing you'll miss".
Desi de multe ori era mai simplu asa, nu prea imi convine... nu stii niciodata cand o sa ai nevoie de amintirea cutare. nenorocita cum e, dureroasa, pe alocuri penibila, jenanta, derizorie, in care ti-e rusine de tine.. etc, e a ta si numai a ta. sunt practic singurele lucruri pe care le faci tu, cu totul, si pe care doar tu le gestionezi. sunt mostenirea ta spirituala, care, oricat de imposibil ar parea, te inalta mai mult decat te coboara.
realitatea, cuvant abstract si indefinibil, se schimba de la un moment la altul, de la o luna la alta. cu titlul de prezent, orice traiesti in graba si neatent, tumultuos sau parcimonios, se aseaza cuminte pe spirala ta. toate la timpul lor.
crezi sau nu, ordinea e exact asa cum trebuie sa fie... si daca iti pui repede o pereche de ochelari si te uiti in jos ... ai sa vezi ca in haosul realitatilor de demult este o ordine perfecta, presetata.
vineri, decembrie 19, 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu